– 1) “cale”; conduita spirituala urmata de adeptii unei discipline martiale, religioase sau artistice; conceptul do face parte integranta din artele martiale, fara de care acestea nu ar fi fost decat simple procedee tehnice de lupta; ideea de cale sau de drum implica multiplicarea felurilor de a fi si de a se comporta, moral si social, pentru a ajunge la telul final al omului, integrarea sa armonioasa in legile universului; totusi conceptul japonez al “caii” este diferit de cel chinez (Tao), in sensul ca nu are o conotatie religioasa sau superstitioasa; el nu este decat un “drum” (michi) de urmat pentru cei ce vor intr-adevar sa traiasca o viata de om liber, cu toate dificultatile pe care aceasta viata le implica; in acest concept, japonezii se intalnesc cu vechii greci, care spuneau ca pentru a atinge implinirea de sine trebuie mai intai sa te cunosti pe tine insuti si sa fi capabil sa-ti domini prin spirit, reactiile si sentimentele; do este calea care duce spre “lumina”, spre trezirea propriei naturi a sinelui, identica naturii universului; do este deci o permanenta cautare a perfectiunii de sine; ea implica practicarea a numeroase virtuti, care trebuie sa-l aduca pe individ la armonia perfecta cu sine insusi si cu toate cele din jurul lui; do este, de fapt, un fel de “religie laica”, al carei tel unic este armonia spirituala a tuturor fiintelor, deplinul acord al sinelui cu energia universala; nu este deci deloc uimitor ca filozofia do a devenit inseparabila de filozofia zen, a carei varianta “activa” pare a fi; do reprezinta deci intelepciunea diferita de simpla cunoastere, cu toate ca nu o exclude, caci “a crede si a actiona sunt unul si acelasi lucru”;
– 2) cuvantul do mai este folosit si in Kendo pentru a denumi armura rigida de metal sau bambus, care protejeaza partea de jos a toracelui si stomacul luptatorului;
– 3) sau pentru a desemna unul din flancuri